Guvernanța socială la nivel național în cadrul semestrului european și Mecanismul de redresare și reziliență

Din 2016, Eurofound monitorizează și elaborează rapoarte anuale privind implicarea partenerilor sociali naționali în semestrul european. Prezentul raport continuă această serie, concentrându-se pe calitatea implicării partenerilor sociali în semestrul european și Mecanismul de redresare și reziliență (MRR).
 

Instituit inițial ca răspuns la pandemia de COVID-19, MRR a fost extins (până în 2026) și reprezintă piatra de temelie a ambițiosului pachet NextGenerationEU.  A fost integrat în cadrul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice și sociale. Comisia Europeană încurajează statele membre ale UE să implice partenerii sociali în semestrul european, iar Regulamentul privind MRR prevede consultarea lor în pregătirea și aplicarea planurilor naționale de redresare și reziliență (PNRR).
 

Prezentul raport analizează două dimensiuni esențiale ale participării partenerilor sociali la semestrul european. În primul rând, analizează măsura în care partenerii sociali naționali au fost implicați în elaborarea și punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență și, la nivel mai general, a măsurilor de politică socială influențate direct de aceste planuri. În al doilea rând, raportul identifică tendințele generale în ceea ce privește punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență, cu accent deosebit pe măsurile din domeniul politicii sociale.
 

Contextul politicilor

Instituțiile UE recunosc rolul fundamental al partenerilor sociali în coordonarea și punerea în aplicare a politicilor economice și de ocupare a forței de muncă, fapt confirmat de mai multe documente de politică publicate în cadrul ciclului semestrului european 2024. Analiza anuală a creșterii durabile (publicată la 21 noiembrie 2023) subliniază importanța dialogului social și a participării partenerilor sociali la semestrul european, în special în ceea ce privește tranziția verde și cea digitală.
 

În februarie 2024, Comisia a publicat evaluarea la jumătatea perioadei pentru MRR, analizând relevanța, eficacitatea, eficiența, valoarea adăugată și coerența acestuia. Comunicarea ulterioară a Comisiei privind consolidarea UE prin reforme și investiții ambițioase subliniază implicarea partenerilor sociali ca factor-cheie în planificarea și punerea în aplicare a măsurilor, evidențiind în același timp diferențe semnificative între statele membre în ceea ce privește natura participării lor. Aceasta se referă la nemulțumirea anumitor părți interesate – inclusiv a partenerilor sociali - cu privire la nivelul lor de implicare și subliniază rolul esențial al partenerilor sociali în punerea în aplicare a reformelor privind piața muncii și politica socială.
 

Recomandarea Consiliului privind consolidarea dialogului social în Uniunea Europeană (C/2023/1389), publicată în decembrie 2023, se referă în mod explicit la semestrul european și reiterează faptul că statele membre, în conformitate cu legislația și/sau practicile naționale, trebuie să implice partenerii sociali în mod semnificativ în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor sociale și de ocupare a forței de muncă și, după caz, a politicilor economice și a altor politici publice.
 

În 2024 au fost instituite noi norme ale UE în materie de guvernanță economică, iar Pactul de stabilitate și de creștere a fost reformat [prin Regulamentul (UE) 2024/1263]. Statele membre s-au angajat să prezinte planuri bugetar-structurale naționale pe termen mediu (PBSTM) care să contureze strategii pentru reducerea susținută și treptată a datoriei publice, creșterea favorabilă incluziunii, reformele structurale și investițiile axate pe prioritățile comune ale UE. La fel ca în Regulamentul privind MRR, cadrul revizuit de guvernanță economică al UE recomandă consultarea partenerilor sociali, înainte de transmiterea PBSTM-urilor la Comisie.
 

Constatări principale

• Statele membre au instituit structuri de guvernanță pentru punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență, inclusiv mecanisme de implicare a partenerilor sociali. Cercetarea a identificat trei tipuri principale de contexte instituționale pentru implicarea partenerilor sociali: instituțiile de dialog social bipartite și tripartite existente, organele sau grupurile de lucru create pentru semestrul european sau pentru punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență și procesele de consultare ad-hoc.
   
• Raportul clasifică statele membre în trei clustere de guvernanță cu caracteristici distincte de implicare a partenerilor sociali. Clusterul bazat pe democrația la locul de muncă (Austria, Danemarca, Finlanda, Germania, Suedia și Țările de Jos) preferă canale mai puțin instituționalizate pentru implicarea partenerilor sociali. Clusterul centrat pe stat (Belgia, Franța, Grecia, Italia, Luxemburg, Portugalia, Slovenia și Spania) și clusterul orientat către piață (Bulgaria, Cehia, Cipru, Croația, Estonia Irlanda, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, România, Slovacia și Ungaria) prezintă o diversitate mai mare, bazându-se pe instituțiile de dialog social existente și pe organele sau grupurile de lucru specifice pentru implicarea partenerilor sociali. Această din urmă abordare nu s-a dovedit eficace în garantarea implicării partenerilor sociali în unele țări, cum ar fi Polonia și România.
   
• Gradul de satisfacție al partenerilor sociali în ceea ce privește calitatea participării lor la semestrul european și în conceperea și punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență este inegal. În timp ce partenerii sociali din câteva țări cu cadre de dialog social solide raportează o satisfacție moderată, cei din majoritatea statelor membre descriu implicarea lor ca fiind un exercițiu de bifat căsuțe.
   
• Partenerii sociali din câteva state membre raportează că nu au fost deloc sau aproape deloc implicați în elaborarea și punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență. În majoritatea statelor membre, partenerii sociali critică deficiențele specifice ale consultării, inclusiv lipsa de timp suficient pentru schimburi de opinii adecvate și semnificative și informațiile prealabile insuficiente furnizate.
   
• Noul cadru de guvernanță economică din aprilie 2024 a stârnit îngrijorare în rândul partenerilor sociali. Chiar dacă Regulamentul (UE) nr. 2024/1263 consacră în legislație necesitatea consultării partenerilor sociali înainte de prezentarea planurilor bugetar-structurale naționale pe termen mediu, partenerii sociali se tem că derogarea tranzitorie care permite statelor membre să efectueze doar consultări voluntare în procesul de elaborare a planurilor ar putea transmite un semnal negativ. Organizațiile patronale recunosc că o mai mare flexibilitate în primul an de punere în aplicare ar putea contribui la alocarea eficientă a fondurilor de către statele membre. Cu toate acestea, ele avertizează că această marjă de manevră pentru aplicarea politicilor, inclusiv a celor sociale, trebuie utilizată în mod judicios și consecvent.
   

Indicii pentru elaborarea politicilor

• Pe măsură ce punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență intră în faza finală, finalizarea fiind prevăzută pentru 2026, implicarea partenerilor sociali trebuie consolidată și îmbunătățită din punct de vedere calitativ. Acest lucru va contribui la asigurarea celei mai eficiente utilizări a fondurilor NextGenerationEU, vizând cele mai relevante sectoare economice și încorporând o puternică dimensiune socială în tranziția dublă.
   
• Având în vedere insecuritatea geopolitică actuală și alte provocări la adresa integrării în UE, cum ar fi schimbările demografice, implicarea efectivă a partenerilor sociali este esențială pentru a promova un sentiment de asumare a responsabilității și de legitimitate și pentru a asigura punerea în aplicare cu succes a măsurilor menite să abordeze aceste schimbări. Pentru a realiza acest lucru, inițiativele în curs, cum ar fi Recomandarea din 2023 a Consiliului privind consolidarea dialogului social, Declarația de la La Hulpe și Pactul pentru dialog social, semnat la 5 martie 2025, trebuie utilizate pentru a aborda deficiențele existente în ceea ce privește implicarea partenerilor sociali în procesul de elaborare a politicilor.
   
• Implicarea partenerilor sociali trebuie consolidată la toate nivelurile pentru a contribui la realizarea obiectivelor cadrului de guvernanță economică din 2024. În mod specific, trebuie să se asigure consultarea cu partenerii sociali înainte de prezentarea planurilor bugetar-structurale naționale pe termen mediu, ținând seama de dimensiunile sectoriale, regionale și locale. Prin consolidarea implicării partenerilor sociali, UE poate promova un proces de elaborare a politicilor mai favorabil incluziunii și mai eficace, care să ducă, în cele din urmă, la punerea în aplicare mai reușită a planurilor de redresare și reziliență și la o economie europeană mai puternică.